Succesul implementării IA în educație depinde de disponibilitatea cadrelor didactice, de accesul la resurse și la formare inițială și continuă de calitate, în care aspectele tehnologice sunt grefate pe o pedagogie autentică, relevantă, pragmatică, umanistă.
Detectarea contribuției IA în diverse teme și produse ale activității elevilor sau studenților
Azi, când instrumentele IA sunt la îndemâna oricui, tentația de a le utiliza frecvent pentru tot felul de sarcini școlare este mare. Unele studii indică deja o dependență a noilor generații de aceste aplicații „magice” care oferă soluții rapide pentru temele de acasă.Un bun exemplu de diferențiere între produse ale activităților elevilor/ studenților vine din industria editorială. Unele comitete editoriale ale revistelor științifice și-au adaptat procedurile de evaluare, pentru a identifica și a elimina textele care se bazează excesiv pe IA, luând în considerare câțiva indicatori:
- Expertiza reală a autorului (E-E-A-T: experience, expertise, authoritativeness, and trustworthiness) – prin analiza lucrărilor sale pe aceeași temă
- Exprimarea specific umană, relativ inegală ca ritm/ cu variabilitate stilistică naturală
- Formulări, interpretări și idei inedite/ originale
- Tușe personale – de la exprimarea propriei opinii până la includerea de studii de caz personalizate.
Cadrele didactice pot face aprecierea lucrărilor scrise ale elevilor și studenților utilizând o serie de tehnici și de criterii precum:
- Concordanță tematică și cognitivă – prin compararea nivelului de realizare a sarcinii de lucru cu performanța anterioară/ cu nivelul elevului la disciplina respectivă
- Coerența cognitiv-argumentativă – capacitatea elevului/ studentului de a argumenta oral ideile din material
- Consistența lingvistică – analiza vocabularului folosit și a modului de construcție a frazelor
- Variabilitatea stilistică naturală specifică exprimării umane (burstiness)
- Gradul de originalitate a interpretărilor și formulărilor – abaterea față de șabloane (perplexity)
- Elemente personalizate și reflecții individuale
- Rigoarea academică – prezența citărilor și a bibliografiei
- Metadata și formatare – verificarea consistenței în formatarea documentului și a elementelor tehnice
- Timpul de elaborare – compararea cu durata normală necesară pentru tipul de sarcină. (Puteți avea suspiciuni dacă aduce un material extins într-un interval scurt de timp.)